Archive for the ‘ Pesteri ’ Category

Pestera Poarta Zmeilor

Pestera Poarta Zmeilor se afla pe teritoriul satului Sub Piatra, comuna Salciua, judetul Alba, la circa 1.150m altitudine, in partea vestica a Muntilor Trascau (compartimentul Bedeleu), in marginea de sud-vest a platoului calcaros. Impreuna cu portalul de langa ea este un obiectiv turistic vizat de toti turistii ce se aventureaza in nord-vestul Muntilor Trascau.

Pestera Poara Zmeilor a fost cunoscuta de populatia din zona, de ciobanii de pe Bedeleu, explorata si cartata in 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Numele pesterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15m de intrarea in pestera, acesta a rezultat in urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scunda, sub 2m diametrul si da acces intr-o succesiune de sali si coridoare cu o lungime totala de 125m, fiind cea mai veche pestera din muntii Trascau. In pestera se afla formatiuni diverse, stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum inegrite de humusul ajuns in apele de infiltratie. In pestera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere chiroptere, carabide si diverse rozatoare. Poteca de apropiere este lunga si dificila, vederea scenica e deosebita, pentru pestera sunt necesare surse de iluminat.
La intrarea in pestera se afla un portal care da probabil si numele pesterii prin deschizatura caruia se poate privi fascinanta vale a Ariesului. Pestera este usor de explorat si este mai putin afectata de vizitele celor care tin neaparat sa-si marcheze trecerea lasand urme pe pereti sau pe tavan. Exista totusi si aici cateva inscrisuri cu grafiti. Accesul din Salciua este destul de dificil necesitand o destul de buna conditie fizica (urcus aproape continuu 4h). Marcajul bun, uneori exagerat (inclusiv pe o troita din 1864). Accesul se face pe drumul naţional DN 75 Turda – Campeni, pana in centrul localitatii Salciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 si pe o
poteca marcata cu cruce rosie (acces dificil).

Pestera Poarta lui Ionele

Situata in versantul drept al Vaii Ordancusa, la o altitudine de 800m; accesul spre Pestera Poarta lui Ionele se realizeaza din centrul Comunei Granda de Sus, la o distanta de 2.5km spre Pestera Ghetarul de la Scarisoara, prin Valea Ordancusa;
atragatoare mai ales prin cascada de tuf pe care au format-o apele ce ies din ea, apa fiind aceiasi cu cea care trece prin Pestera-aven Ghetarul de sub Zgurasti, care se gaseste la 130m distanta ;
in anul 1986 in timpul filmarilor pentru lung metrajul „Flacari pe comori” in regia lui Nicolae Margineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludusan exploreaza a doua intrare in pestera;
aici traiesc doua colonii de lilieci protejati cu strictete in cadrul Uniunii Europene – liliecii cu aripi lungi.

Pestera Labirintului

In apropiere de comuna Limanu, la doar cativa kilometri de Mangalia, exista o pestera ciudata, care nu a putut fi niciodata explorata in intregime.Legendele locale spun ca pestera este o poarta catre lumea de dincolo, catre imparatia mortilor. In urma cu citeva mii de ani pestera era folosita de preotii daci din cultul lui Zamolxis.

Si acum, la aproape 200 de metri de intrare mai exista altarul preotilor pagani. Cel care intra nu poate sa nu remarce capul de om care este sculptat in calcar. Dar ceea ce aducemister la Limanu este labirintul de pesteri care uneori fac imposibila intoarcerea curiosilor. Drumurile se intretaie de mai multe ori, uneori, pamantul se surpa, acoperind, intrarea folosita si deschizand o alta, a carei existenta nici macar nu putea fi banuita.
Multi sunt cei care au intrat si putini sunt cei care au mai iesit, mai ales dintre cei care s-au incapatanat sa afle secretul pesterii. Se spune ca insusi Zamolxis pazeste intrarea pe taramul sacru pina in ziua in care luptatorii daci se vor intoarce in patria lor.
La Limanu mai exista oameni care-si aduc aminte de faptul ca batranii lor le povesteau despre lantul de pesteri, ca ar trece pe sub Dunare pana in apropiere de Varna. Si astazi, in serile calde de vara, din fantinile oamenilor tisnesc roiuri de liliaci, pasari care traiesc doar in pesteri, ceea ce ii face pe localnici sa afirme ca acestea trec si pe sub satul lor.
Si mai exista o legenda in legatura cu pesterile ciudate. Se spune ca din cand in cand, din strafundurile pamantului se aud niste vaiete stranii. Cei care le aud se opresc ca hipnotizati si pornesc in urmarirea glasului, asemeni insotitorilor lui Ulise la glasul sirenelor. Este glasul paznicului portii, se spune, care ii ademeneste pe cei neinitiati, pe cei care, din curiozitate, savarsesc o blasfemie, intrand pe teritoriul stapanit de Zamolxis.
Speologii insa, au alta parere. Ei considera ca vaietul sinistru este facut de vantul care strabate miile de galerii subterane si al carui zgomot influenteaza psihicul uman.
Cu toate acestea, indiferent de numarul imens de persoane care nu au mai iestit din pesteri, de-a randul secolelor, niciodata nu s-a mai gasit vreo urma a disparutilor, ca si cum acestia ar fi reusit sa treaca de poarta ce separa cele doua lumi. In acest caz, ce s-a intamplat cu ei? Sa fii ajuns oare, ofrande ale zeilor pagani, setosi de sange, ce stapaneau, pe vremuri, teritoriul tarii noastre? Din pacate, singurii care ne-ar putea spune ce e cu adevarat dincolo de pesterile de langa Limanu, nu s-au mai intors. Secretul acelor locuri e pazit strasnic.

Pestera Huda lui Papara

Pestera Huda lui Papara este amplasata pe un afluent al Vaii Ariesului, un loc pitoresc din Muntii Apuseni, judetul Alba.
Este o pestera renumita pentru marimea sa, 5.200 metri lungime.

Pestera Huda lui Papara se afla pe teritoriul satului Sub Piatra, comuna Salciua, Alba, in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la o altitudine de 567 metri.

De cum ajungi in prin aproprierea pesterii ne intampina un portal inalt de 37 metri (unul dintre cele mai inalte din tara).
Pestera Huda lui Papara are o forma de canion, fiind partial inundat. Puntile si podelele sunt puse rare ori, fiind luate de viituri. Traseul pesterii are cateva “obstacole”: cascada si stanci. Se ajunge intr-o sala… de fapt, in Sala Minunilor. Aceasta sala are o lungime de peste 120 metri si o latime de 75 metri.
“Calatoria” prin pestera nu se opreste aici… daca aveti o lanterna puteti sa observati arcul de cerc al tavanului cu stalactite masive cam de 2-3 metri, cu forme contorsionate foarte asemanatoare cu tentaculele unei caracatite.
La Pestera Huda lui Papara exista cea mai mare colonie de lilieci din Europa, peste 50.000 exemplare.
Pentru a ajunge la Pestera Huda lui Papara sunt puse doua trasee.
Una aste din localitatea Salciua pe crucea albastra (cam 2 ore). Iar cea de-a doua de la cabana Ramet prin Cheile Rametului si localitatea Cheia pe crucea albastra (4-5 ore).

Pestera Unguru Mare

Zona carstica de la Suncuius, muntii Apuseni, este recunoscuta ca fiind una bogata in pesteri de o valoare mare din punct de vedere istoric, speologic si turistic, valoarea lor insa este, de cele mai multe ori, ingropata in deseuri. Dintre cele peste 100 de pesteri din Suncuius, numai cateva pot fi inscrise intr-un circuit turistic, avand iluminare electrica si, din pacate…cam atat..Una dintre acestea este Pestera Ungurul Mare, sapata in peretele de calcar al muntilor Padurea Craiului de catre raul Crisul Repede.
Pestera Unguru Mare impresioneaza prin maretia si frumusetea spatiului subteran , 27 de metri inaltime si 24 latime, si prin incarcatura istorica datorata vestigiilor numeroase, transformand pestera intr-un muzeu neconventional, un izvor istoric si stiintific de necontestat datorita descoperirii urmelor civilizatiei din perioada neolitica si epoca metalelor. De asemenea, este locul ideal pentru studierea evolutiei geologice ale zonei.
In interior au fost gasite numeroase ramasite umane,  sanctuare, obiecte din ceramica pictata, urme de incinerari, unelte de piatra: lame din piatră cioplită, fragmente de lame, aşchii de debitaj sau piese confecţionate din piatră şlefuită, în special dălţi.
Alături de aceste piese au mai apărut piese din os, sule folosite la perforarea pieilor sau la cusut. Marea majoritate a descoperirilor aparţin mileniului Vl i.e.n.
Ultima si cea mai importanta descoperire din pestera este constituita de necropola din galeria finala, ce se afla inca in curs de cercetare si care a oferit un bogat material arheologic din care pot fi amintite diferite forme de vase din lut, piese din bronz si o margea din chihlimbar de provenienta baltica. Ultima piesa este o descoperire rara in contextul dat.

Pestera grota zanelor

Se afla în România, mai exact in Judetul Bistrita-Nasaud, in Muntii Rodnei, la obârsia Rebrii, pe versantul vestic al Tarnitei Prelucii. Pestera Grota zanelor este modelata alternativ în calcare cristaline si marne. Este de asemenea considerata pestera cu cele mai mari si mai multe ramificatii din Romania Pestera Grota Zanelor are o lungime de peste 4 km (4269 de matri, mai exact), si o denivelare de 110 metri